01 noiembrie 2009

Dostoievski, Elena Basescu, rock, iluzie, esec, putere, intelepciune,dorinta, concurenta,uscat

In seara asta (duminica, 1.11) i-am propus lui Xm un experiment interesant. Eu ii dau ei 10 cuvine, ea mie 10, cu care trebuie sa alcatuim un text pe o tema sociala. Interesant am zice... cuvintele primite de mine sunt cele din titlu.
Trebuie sa aleg o tema, dar nu am sa fac asta, am sa vorbesc liber, desi sunt convins ca la sfarsit am sa ma aleg cu o tema.
Traim intr-o societate manata de disperare, de dorinta de suprematie, de bani si de egoism. Egoismul si ingamfarea sunt la mare cautare in zilele noastre. Dorim sa fim mai presus decat altii, sau cel putin pe picior de egalitate. Concurenta din zilele noastre pentru egoism este enorma, mai mare decat numarul absolventilor de liceu care doresc sa intre la cea mai buna facultate din lume. Cei slabi sunt calcati in picooare, nu reusesc sa treaca peste mai nimic, desi poate ei sunt cei puternici, mai puternici decat cei puternici. Dorim sa fim invingatori, fara sa facem nimic. Dar pentru a invinge exista multe porti, inchise din pacate, ale caror chei se gaseste doar prin intelecine si ambitie. Cum spunea si batranul (sau poate prea tanarul) Dostoievski, in Demonii daca nu ma insel: daca vrei sa invingi lumea toata, invinge-te pe tine insuti. Noi suntem ultima poarta a drumului spre succes. Trebuie, dupa ce am trecut peste toate obstacolele, sa ne cunoastem pe noi in sine. Numai asa putem devenii ceea ce suntem cu adevarat (socrate). Trebuie doar sa avem putere si sa o stim controla.
Lumea e rea, foarte rea. Dar din aceasta rautate, lumea ajunge sa fie foarta slaba. Oamenii nu mai au continut, sunt goi, uscati, precum o stafida uitata in fundul dulapului. Daca s-ar ambitiona, si ar avea dorinta de a devenii mai buni, ar fi strugurii din care s-ar face cel mai bun si renumit vin (rosu, sec).
Pentru a devenii mi buni si mai "plini" oamenii trebuie sa aiba modele. Modele care sa fie enciclopedii de invataminte pentru noi. Nu avem nevoie de staruri rock sau pop, de Elena Basecu sau de Nicoleta Luciu. Avem nevoie poate de prieteni, prieteni buni, ale caror sfaturi le putem urma si aplica. Nu tot ce se vede la televizor e bun, ba din contra, majoritatea de la TV e stricata. Tv-ul prezinta multe stafide. Stafide care au avut esecuri si "succesuri", dar care poate nu au invatat din ele, pentru ca si-au construit viata pe baza altora, fara sa aibe idealuri adevarate.
In viata, de asemenea trebuie sa avem si idealuri. Nu iluzii desarte, ci idealuri in care sa credem si care sa ne propulseze in varful piramidei, varf care de altfel e foarte greu de atins.
Pana una alta,pana mai trec vre-o multe zeci, sute, mii de ani ca oamenii sa se schimbe, noi trebuie sa ne hotaram ce preferam: o stafida, sau un pahar de vin baut cu prietenii adevarati?!?!, si sa luam o decizie in ceea ce ne priveste.

14 octombrie 2009

Sf. Cine? - Iasi

Mi-e si rusine sa dau ochii cu blogul de atata timp de cand nu am mai scris.
Sunt la Iasi dupa cum stiti sau nu, la facultate. SUnt in Moldova si, dupa cum va puteti si da seama e plin de moldoveni. Nu ma deranjeaza, ba din contra, par mai sociabili si mai cu bun simt decat ai mei (dar imi place de ai mei si fara bun simtul lorrrrrr)(ai mei ardeleni/banateni). 2 saptamani jumate de cursuri, colegi noi cativa fumatori dilii, ca restul colegilor, multa lumea, un Copou plin de studenti alergand in stanga si in drepata. Imi place aglomeratia, deci asta nu ma deranjeaza deloc. Profesori ok, majoritatea tineri si nelinistiti, foarte dornici sa explice neintelegerile noaste. Un oras relativ aglomerat, dar cu un trafic relativ decent pentru un oras atat de mare si cu mijloace de transport in comun lamentabile. Circula rar, nu circula cu oameni in picioare (asta ar fi o masura buna in cazul in care autobuzele ar fi mai dese incat sa nu fac 50 de minute la o cursa p care o fac normal in 20 de minute). Multe datini si obiceiuri, dar si o Sf. Paraschiva suprapusa de edilii bine intentionati peste zilele orasului.
Ieri a plouat. Ieri a venit lumea la Sf. P, ieri, Iasul a fost cel mai aglomerat oras din lume. Am mers o ora pe jos in ploaie infernala si am facut 2 ore pana acasa(normal fac 20 de minute). SUte, mii de oameni stand in ploaie sa atinga un sicriu cu moaste.
Azi, nu a plouat, a fost frumos, frumos cu vre-o 4 grade afara. Am facut 40 de min de la Universitate. Azi e de fapt Sf. Paraschiva. Dupa-masa, am mers cu familia la tarabe, in centru, la cativa pasi de Sf. Paraschiva. La 200 de metri de ea, concert - David Deejay, Inna, 3SE, mai stiu eu cine... Absolut nimic de anormal pentru Romania. Si inca ceva absolut anormal pentru Romania, dar anaormal pentru Moldova si Bucovina: Maicute stand la concert cu berea in mana si batand ritmul din picior, ca si cum l-ar fi cunoscut. Preoti in straie negre cu barba pana la burta impingandu-se pentru o portie de sarmale. Oare e anor mal pt Mold. si Bucovina sau aici e cel mai normal asa ceva?????
Pana la urma am ajuns intreb acasa si am mancat castane si Kutoscolac cu gust de Ardeal.
Iubesc ardealul, il simt in drum spre casa imediat ce trec de Carpati.
Vreau la Deva. Desi abia am venit din scurta mea vacanta de 3 zile.

PS: nu mai vreau sarbatori in Iasi. E cumplit. In rest e ok, se poate supravietui aici.

26 mai 2009

Moartea si capriciile sale

“Domane nu ne lua”, “Ajuta-ma Doamne”, etc…. Nu v-ati plictisit ?!?!?! Eu cu siguranta DA ! De ce suntem conceputi oare atat de fricosi, atat de fricosi in fata unuia dintre cei mai mici pasi pe care trebuie sa ii facem??! Exista oare cu adevarat pasi mari sa pur si simplu, prin constructia noastra, reusim sa ne inducem acea teama de nou. Tot timpul ne e frica de noi, nu suntem exploratory, nu avem idealuri atat de puterice care sa ne faca sa ravnim foarte mult si sa reusim sa trecem peste absolute tote barierele.
Hai sa o luam logic si frumos… Ce este moartea?!?! Cum adica ce este moartea?! Chiar conteaza ce e cu adevarat moartea? Dupa mine, este un mic pas, si nu vreau sa ma repet, dar insist, e doar un pas… Oare de ce ne avem o dorinta atat de arzatoare sa aflam ce urmeaza? E mult mai frumos si mai interesant sa traim clipa (alt stereotip :D), sa facem chestii spontane si lucruri pe care nici macar nu le-am gandit ca le vom face! Nu trebuie sa fim atat de oameni! Haideti sa fim pentru putin timp altceva decat oameni, sa dam frau liber spiritului si initiativei si sa vedem unde ne poarta…
Zicea Silviu Prigoana mai mult intr-o emisiune ceva de genu` “Nu vreau sa fiu cel mai bogat din cimitir” – cuvinte care imi sugereaza un om fara frica de moarte! Asa trebuie, moartea trebuie privita cu optimism si cu ochii larg deschisi. Sa o numin oare o mica sau mare vacanta in care nu stim daca ne va placea sau nu, dar nici nu dorim sa aflam!!! Cu totii trebuie sa consitentizam ca ea vine, e ca factura la telefon, nu scapi nici cum de ei.. (cam grosolana comparatia, dar merge :D)
Mie, personal nu mi-e frica de moarte, acum! Mi-e frica sa nu imi fie mai tarziu frica! Dar incerc sa imi stapanesc trairile si gandurile si sa privesc mereu cu optimism tot ceea ce ma surprinde.

PS: Watch, or rewatch – “Meet Joe Black”, it will give you a bit of faith and optimism !

PPS: Hate my principal, want her dead… :D  Prietenii stiu de ce…

Articol scris in data de 10.04.2009 (vineri, ultima zi inaite de vacanta de pasti)

Golul politicii romanesti a fost umplut !

Da, poliica din romania era fada, insipida, inodora si incolora, lipse ceva. Mai frate, dar lipsea ceva, si lipsea cu desavarsire :D Ei bine, acum, ce sau cine lipsea?! Va spun eu cine - Columbeanu Monica !!!! Aplahuze..., ropote, ropote, ropote! In seara asta am aflat cu stuopare ca MC este in politica. A inceput mai usurel zic eu - purtatoarea de cuvant a lui Nati Meir, candidat independent la presedentia Romaniei.(da, purtator de cuvant).
Nu stiu ce sa mai zic, bani are, cunoscuta e, oameni in spate ar avea... ce sa zic, poate e noua Elena Udrea. In ultimele ei aparitii in presa (ultima jumatate de an), pe mine m-a impresionat cu cateva replici foarte bine plasate, foarte bine gandite, date pe moment, fara timp de gandire. De aici, eu am dedus ca fata s-a pus pe treaba, sau s-au pus altii... ma rog, not my problem.
E tanara, poate ae potential... asteptam sa vedem, daca pune mana putin pe treaba poate chiar reuseste.
PS: Irinel Colembeanu :"Monica il sustine pe domnul Nati Meir [...] prin imaginea pe care are ea in randul tinerilor din Romania" - aici nu am sa mai comentez, astept comentarii :D
Nati Meir - candidat independent la presedentie. Ce sa zic despre el, i-am dat un google si am aflat ca este israelian, fost deputat PRM, fost deputat PD, actual membru PPPS (cred ca e vorba de Partidul Popular si al Protectiei Sociale... wtf????)- asa scrie la dansul pe blog. Ok, parerea mea despre candidatura lui???? Nu il consider oportun... nu e roman, eu sunt putin nationalist, prefer un roman la carma tarii... ca o fi Geoana, ca o fi Base, ca o fi Crin, doesn`t matter, atat timp cat e roman !

21 mai 2009

EBA

E usor sa criticam pe altii, dar e foate usor sa trecem peste prostia noastra ! Tot timpul vedem paiul din ochiul celuilalt, dar nu vedem barna din ochiul nostru! Criticam, criticam, criticam, criticam, criticam... oare stim sa facem altceva? Nimeni nu e bun, nimeni nu inteligent sau priceput, dar noi oare cum suntem??? In loc sa apreciem tineretea, vitalitatea si noul, apreciem de fapt...chiar asa, ce apreciem noi?!?!?!
Nu ne places PSD, nu ne place PD-L, nu ne place PNL, nu ne place EBA... Astia sunt, pe astia ii avem, buni, rai cum sunt, altii nu sunt! Noi romanii avem o mare problema cu multumirea - vesnic nemultumiti si bagatori de seama!
Cat despre EBA, e tanara, e mica, nu stie ea prea multe, dar are in spate oamnei foarte puternici, oameni care o pot ajuta sa invete si sa ajunga sus. Eu sincer m-am saturat de batranii si oameni care stiu sa faca politica cum faceau acum haaaaatttt ani, vreau un aer proaspat. Aceleasi campanii monotone, cu aceleasi fete posomorate si xeroxate. Mie sincer imi place f mult campania EBA... Afisul acela cu IA atitudine e bestial...
O fi ea fata lu` tata, dar pana la urma toti apelam la pile si cunostinte sa ne rezolvam probleme, fie ca ne sunt familie sau nu! Ea a avut ceva mai putin noroc !

Eu votez EBA! Vreau ceva nou!

30 martie 2009

APEL UMANITAR !

ANUNŢ UMANITAR

Oprean Corina, mama a doi copii din localitatea Deva jud. Hunedoara are urgent nevoie de ajutorul dumneavoastră!
A fost diagnosticată cu o tumoare pe creier, care i-a rupt un vas de sânge, medicii din Timişoara unde este acum internată în stare gravă îi dau o şansă de 40% pentru a supravieţui, dar spun totodată că îi dau 90% şanse de a supravieţui dacă va face o intervenţie chirurgicală în Germania. Această operaţie nu se poate face în ţară, iar costul estimat este de 100000E.
Deoarece situaţia financiară a familiei nu-i permite plata intervenţiilor medicale, orice sumă din partea dumneavoastră este binevenită.

Pentru donaţii puteti folosi contul:

RAIFFEISEN BANK
Adresa : B-dul Iuliu Maniu nr. 18 , Deva, 2700 - jud Hunedoara
Tel: +40 254 213 911
Fax: +40 254 213 009
Link catre pagina oficiala : www.raiffeisen.ro

Oprean Samuel Cristian

Cont Euro: Cont IBAN: RO47RZBR0000060011138542 Unitate: 28-AGENT.DEVA
Cont Lei: Cont IBAN: RO74RZBR0000060009847665 Unitate: 28-AGENT.DEVA


P.S. Nu ezitaţi să trimiteţi anuţul mai departe şi cât mai repede!
Vă mulţumim!

08 martie 2009

Romania TOUR ! Part I, Bucuresti dupa 1 an jumate.

Din dorinta mea de a iesi putin la plimbare, pentru ca am nevoie de o vacanta si de a ma interesa de facultatea la care doresc sa attend (ASE) m-am decis, impreuna cu Xm sa facem o calatorie, de o zi pana la Bucuresti.
Ne-am suit frumos in tren, am nimerit bine in compartiment, ma rog, cat decat bine (Nu ma apresc asupra fumatului in tren ca iarasi ma enervez :D). Ne coboram in Bucuresti, mergem in gara la o cafea (cafea buna, 8 lei oare?! in Deva e 3-5 lei cafeaua), dupa care intram la metrou. (de aici am sa scriu pe capitole cateva impresii ca sa nu uit ceva :D)

OAMENII: depinde, unu bun, altu rau... Doamna de la bagaje cam plictisita de viata si de tot cred, tipa de la fac de drept acra (dupa spusele lui Xm), tipa de la ASE de nota 10. Insa oamenii, in multime, mi se par suparati, amagiti, plictisiti, unt ca niste roboti, greu ii vezi zambnd. Castile purtate de catre mai toata lumea in metrou nu imi plac, nu imi plac doarece consider ca astfel te inchizi intr-o lume a ta si pierzi toata uculenta pe care ti-o ofera, in fond, acest oras minunat. ( si da, imi place la nebunie Bucurestiul :D). Dimineata in metrou, toata lumea este incruntata, moarta, insa dupa ora 16-17 strazile incep sa se umple de sperante ale tarii ( ma rog... :D), de tineri care rad, zambesc, vorbesc la telefon ... sunt tineri... (PS: Xm a primit un danf de la un aurolac... :D )
Traficul: mai bine nu intram in acest capitol :D NEEEXXXTTTTTT
Aspectul orasului/cladiri: Cred ca am inceput sa urasc firele, cablurile... in Bucuresti gasesti cu miile... (zicea Aura ca sunt dusmanul pozelor, mi-a placut comparatia :D). Cladirile sunt frumoase, si spre deosebire de alte orase, este destul de bine imbinat noul cu vechiul.
Palatul Parlamentului: deprimant de frumos... nu m-am simit in viata mea atat de mic. Cica revista Forbes a realizat un studiu, iar intretinerea Palatul ar costa 2 miliarde de euro lunar, ceea ce nu mi se pare prea greu de crezut (nici ghidei nu i se parea greu de crezut :D, insa varianta oficiala e ca se intretine singur...come on dude...)
Metroul:Eficient
Autobuze, tramvaie, trolee: incurcate
restaurante: Vre-o doua la care am fost nu veau sapun la baie... In rest ce sa zic, am dat 8 lei pe o cafea Juliul Meinl pe care in mod normal dau zilnic 2.5 lei.. si 10 sau 12 lei pe un ceai.

Per ansamblu, mi-a placut foarte mult Bucurestiul, oricum imi placea, dar acum mi-a placut parca si mai mult. A si inca ceva am uitat sa spun. Toata lumea se grabeste, stanga, dreapta, repede, repede... Parca este sfarsitul lumii.
Seara am plecat spre Iasi, singur, pentru ca Xm a plecat la Deva.
Despre aventura de la Iasi, peste cateva zile (acum sunt in Iasi) pentru ca vreau sa surprind cat mai mult chestii :D Bye Bye
By the way:D In Iasi este Weed Shop...Legal... :D

19 februarie 2009

"Aberatia" Roesleriana

Inca din cele mai vechi timpuri, actualii romani, vechii daci contopiti cu romani sunt recunoscuti ca fiind locutorii teoritoriului aproximativ egal cu actuala Romanie. Exista insa si dovezi, mai mult sau mai putin concludente care incearca sa demostreze ca la nordul Dunarii nu a existat de fapt nici un popor. Una din aceste teorii este cea a lui Roesler.
Intr-una din afirmatiile sale, istoricul austriac Rosler sustine ca dacii ar fi fost exterminati ca popor in timpul ultimului razboi dintre daci si romani, cel dintre anii 105-106. Aceasta afirmatie nu este intemeiata datorita faptului ca exista numeroase date si dovezi despre existenta ormanilor si a dacilor pe acest teritoriu. Spre exemplu, limba romana, formata din substratul geto-dac, stratul latin si adstratul dac. De asemenea, numeroasele asezari dacice , devenite mai apoi romanice si apoi romane sunt vizibile si astazi si constituie un argument puternic care face ca acest punct al teoriei sa nu fie valid.
Poporul roman era un popor puternic dezvoltat atat din punct de vedere administrative cat si din punct de vedere economic. O data cu cucerirea Daciei de catre romani, acestia au reusit, intr-o perioada foarte scurta de timp sa isi impuna, in teritoriul cucerit, forma de guvernare si de administrare, dar si modalitatea de efectuare a schimburilor si trocurilor economice. Alte dovezi ale romanizarii “fulger” sunt monedele romanice gasite in spatiu Carpato – Danubiano - Pontic care atesta faptul ca romanii si dacii romanizati au desfasurat aici, activitati economice. Colonizarea excesiva a Daciei este inca o dovada a romanizarii puternice. Colonistii proveneau din mai multe parti ale Imperiului Roman , singura limba cunoscuta find Latina, acest fapt conferindu-se foarte urgent pozitia dominanta.
In teoria sa, Roesler a afirmat de asemenea ca toti locuitorii Daciei au parasite teoritoriul in timpul retragerii aureliene. Acest fapt de asemenea nu poate fi adevarat deoarece romanii nu au cucerit toate teritoriile Daciei ci predominant Transilvania, Dobrogea, Banatul si Oltenia. De asemenea, apare intrebarea de c ear fi parasite toata lumea un teritoriu prosper, avand o potenta oarte ridicata pentru agricultura?
Poporul roman s-a format la Nord de Dunare, fapt dovedid de numeroasele obiecte descoperite, dar si de capitalele celor doua formatiuni. De asemenea, numerosii istorici din acea vreme, atesta faptul ca poporul roman s-a dezvoltat la Nordul Dunarii. O dovada a existentei si dezvoltarii religiei ortodoxe este Donariul de la Biertan, datand din secolul IV d.Hr. Acest donariu este o dovada a existentei crestinilor vorbitori de limba latina din nordul Dunarii.
Poporul roman s-a format pe teritoriul Carpato-Danubiano – Pontic dupa cucerirea Daciei de catre romanii, atuni cand a ainceput un intens si rapid process de romanizare asa um atesta numerosi istorici. De asemenea, umanistul Bracciolini ii recunoaste pe romani ca fiind locutiroi ai spatiului mai sus amintit si il numeste pe Traian drept “parinte al poporului roman”, incercand de asemenea sa demostreze caracterul latin al limbii romane.
Maghiarii, in incercarea lor de a cucerii teritoriul transilvanean, au incercat prin diferite mijloace, mai mult sau mai putin concludente sa ateste faptul ca maghiarii au fost primii care au ajuns in Transilvania. Cronicarul Amonim spune ca, unguri, la venirea lor, nu numai ca au dat peste romani in Ardeal, ci si peste un principat condus de Gelu. Roesler, nestiind cum sa combata argumentele cronicarului, l-a numit pe acsta falsificator. De asemenea, cronicarul A.D. Xenopol sustine ca invinuirile lui Roesler sunt nefondate, iar cele scrise de catre cronicarul Anonim sunt valabile.

Tema mea la istorie in semestrul I :D

08 februarie 2009

Maxi Taxi

Circul zilnic aproape cu maxi-taxi-ul... Cand ma grabesc ceva mai tare, iau taxi-ul , dar de obicei, viteza cu care circula el ma satisface. Nu ma apuc acum sa vorbesc despre conditiile de transport si despre nepasarea firmelor de transport, lasam asta pentru o alta data. De ce imi place sa merg cu maxi-taxi !?!? Ei bine - pentru ca imi place sa vad oameni, sa le observ gesturile, sa vad cum reactioneaza in diferite situatii, sa le vad fetele obosite, sau de cele mai multe ori intunecate, u fruntile incretite datorita societatii anevoiase. Se mai intampla uneori sa mai vezi si cate un cetatean care schiteaza o fata luminoasa, vesela, poate in acea zi luase salarul si se gadea sa ii cumpere piciului o ciocolata, ca mai mult... de unde?!
Zilele trecute, acum vre-o saptamana mai exact, asteptam in statie maxi-ul nr 8. Afara parca vroia sa ploua, iar un 2 tiganuse (cam 14 si 6 ani) faceau ceea ce stiuau ele mai bine sa faca - sa cerseasca. Pe TROTUAR, parceaza un volskwagen alb, ultimul tip si opresete. Coboara un burtos, imbracat numai nike si mai stiu eu ce, inchide portiera. Fetele, tigancusele, dau fuga spre el si ii cer bani (nenea, ne dai....). Burtosul nici macar nu s-a uitat la ele. Peste cateva secunde, un biet om, cu un handicap la picoare (cu picioarele intoarse inspre interior) trece strada pe la trecerea de pietoni din dreptul statiei. Fetele nici macar nu il observa, dar el le striga. Se duc la el, iar el scoate o carte de rugaciuni in car erau pitite cateva hartii de 1 leu. Scoate si le da fiecaruia cate una, cate un leu. Era imbracacat modest, poate prea modest, dar din pensia lui infima de handicap nu cred ca ar avea bani de haine de la nike. ( atunci mi-a venit in gand o expresie - "Beggers beg to the wrong people" - cersetorii nu cersesc cui trebuie). Mai apoi, un catel de pe strada isi face aparitia in statie. Omul cu pricina, scoate din plasa un carnat, din care rupe o bucata destul de mare si i-o da animalului infometat. Cati dintre noi facem asa ceva??????????? (nici eu nu dau bani cersetorilor doarece consider ca asa contribui si eu la dezvoltarea acestei mafii - a cersetoriei).
Astazi, spre seara, astptam din nou Maxi-taxi, in centru. O data cu mine, in maxi urca si 2 femei, ceva mai inchise la culoare impreuna cu un baiat de vre-o 20 si ceva de ani, handicapat, care lucreza la biserica de langa mine (cara cruci, mese, tot ce se poate si mai primeste si el un ban). Incep cei trei sa discute, iar una din femei spune ca deseara trebuie sa mearga la munca- la Salubritatea. Baiatul, nedumerit, intreaba unde este asta, iar femeia ii raspunde - "La maturat de strada baiete". "Si asta e o munca, si nu imi e rusine sa o spun. Sunt attia oameni sanatosi si voinici care se plang ca nu au de lucru, sau nu au bani, dar nu se duc la dat cu matura pentru ca sunt prea mandrii. Mie nu mi-e rusine. Imi intretin familia cu banii de aici. Nu ne permitem un lux, dar reusim sa traim si nu avem datorii." Va puteti inchipui cat de adanc mi s-au dus aceste cuvinte????? cati dintre romani se plang de foame si de faptul ca nu au un loc de munca, dar nu pun mana pe matura.
Asta e problema noastra, a romanilor, suntem mult prea mandrii, mult prea ingamfati sa ne ducem la muncile de jos, iar pentru asta platim. Cu varf si indesat!!!
Poate cand vom reusi sa invatam ca nu ingamfarea ne da de mancare, poate atunci vom reusi si noi sa ne ridicam putin stacheta!

07 februarie 2009

Muntele romanesc, intre frumusete si dezgustul provocat de oamenii MARI


Muntele romanesc, intre frumusete si dezgustul provocat de oamenii MARI




Timp de 4 zile am facut o iesire, impreuna cu o parte a Consiliului Nation al al Elevilor, in statiunea mea montana preferata - Straja. O structura formata din presedintii CJ ale elevilor din tara, cu tineri capabili, dotati si devotati muncii pe care cu pasiune o modeleaza. Iubesc statiunea Straja, e o parte din sufletul meu, aici ma regasesc. E de ajuns sa arunc o privire in zare, chiar si spre municiupiul Lupeni si butonul meu de reset incepe sa isi faca treaba. Multa zapada, multe schiuri, multi strunfi de doi ani zburdand pe partii, facandu-te sa te intrebi daca s-au nascut pe skiuri sau li le-au pus parintii in prima zi in picioare. Mirosul de carbuni de Valea Jiului te face sa nu mai pleci de aici, aroma ceaiului cald cu rom te arunca in varful muntelui, golas, cu zapada alba , parca prea alba. Totul e la superlativ. Nu e o statiune mare, doar cabanele aparute in ultimii ani care te imbie cu bunul lor gust, te cheama sa poposesti si la ele asa nitel.

Sunt cazat la cabane fostei Mine Lupeni. Am dat peste o familie extraordinara, curate, frumoasa…Cabana se afla in administrarea Primariei Lupeni! Cabana se afla aici de prin anul 1928, e in paragina, nu este apa calda, wc-urile turcesti sunt alimentate cu apa care se scurge din tavanul care, parca, vrea sa te apese. De apa calda nu mai vorbim, are rost? Trebuie sa faci dus 4 zile? Noroc cu o tanti foarte draguta, dar care, ca toti cei de pe aici incerca sa profite de pe urma oricarei neplaceri cauzate de celelate cabane, ne-a acceptat sa facem un dus . “20 de lei maica, e scump curentul”. Au meritat pe deplin cei 20 de lei pe care i-am dat in cea de-a treia zi a sederii mele aici! Primaria nu a investit absolute nici un (nu pot sa scriu “niciun” ca simt ca sunt analfabet daca fac asta) ban in cladire. Rusine Primariei pentru ca a adus cladirea in aceasta stare, rusine!

PS: Va recomand cu caldura sa vizitati statiunea Straja, nu ati trait daca nu ati trecut cel putin o data prin Straja!


01 februarie 2009

Sacrificii...

De mici, de cum am invatat sa gandim, am invatat sa facem sacrificii. In fiecare zi sacrificam ceva. Suntem mereu nevoiti sa alegem. Liberul albitru nu exista, dar el dicteaza ce sa alegem. De cele mai multe ori, e decizia noastra, si numai a noastra. Suntem fiinte rationale care au capacitatea, sau ar trebui sa aibe capacitate de a analiza. De cele mai multe ori alegerea pe care o facem nu ar trebui sa afecteze pe cei din jur... dar nu tot timpul se intampla asa, iar de cele mai mutle ori ranim persoanele iubite. Ce sacrificam? Ei bine,,, sacrificam alba in defavoarea negrei sau invers, sacrificam uneori timpul care desi unii zic ca nu exista, el este esential, ne sacrificam pe noi. ne sacrificam pe noi... noi suntem cea mai importanta persoana din viata noastra si nu merita un sacrificiu pentru mai nimic. Ne sarificam sufletul si mintea... Si pentru ce? Pentru ceva ce s-ar putea sa nu merite, sau pentru ceva pentru care vom regreta mai tarziu?
Este in puterea noastra de a alege si de accea trebuie sa alegem ceea ce este bun atat pentru noi cat si pentru cei din jur! Sacrificiul este doar pentru cei puternici. Cei slabi nu pot trece usor peste o dezamagire!!!

Avem nevoie....

Avem nevoie de clipe frumoase care sa ne aminteasac cine suntem,
Avem nevoie de momente de liniste in compania noastra,
Avem nevoie de lucruri frumoase pentru a ne hrani sufletul si de lucruri urate pentru a realiza cat de importante sunt lucrurile frumoase.
Avem nevoie de minciuni si intrigi, miseli si lasi, pentru a invata sa ii ocolim,
Avem nevoie de timp, desi timpul nu are nevoie de noi,
Aven nevoie de prieteni buni pentru ne descarca sufletul si mintea... de dusmani pentru a ne pretui mai mult prietenii,
Avem nevoie de un pahar de vin bun uneori pentru a ne limpezi viata,
Avem nevoie de iubire pentru a ne simti impliniti sau dezamagiti,
Avem nevoie de caini pentru a ne simti iubiti, de pisici pentru a nu fi ca ele,
Avem nevoie de o cina in oras pntru ane cunoste, pe noi si pe prietenii nostrii,
Avem nevoie societate caci si ea are nevoie de noi,
Avem nevoie de idealuri pentru a avea o speranta, o mica speranta de mai bine,
Avem nevoie de oameni prosti pentru a ne invata ce este prostia,
Avem nevoie de putere pentru a trece toate podurile din viata noastra,
Avem nevoie de iubirea parintilor pentru ca ea este ingura care ne poate apara de tot ceea e este in jurul nostru,
Avem nevoie de o sansa pentru a arata cat suntem de buni sau de fricosi,
Avem nevoie o carte pentru a ne deschide ochii,
Avem nevoie de un stilou pentru a ne expune viata pe foaie de hartie,
Avem nevoie de sear pentru a ne aminti ca nu toate lucrurile sunt vesnice, dar si de dimineata pentru a ne da seama ca mereu exista un nou inceput pentru tot.
Avem nevoie zambete, de tristeti, de hohote si de lacrimi. Ele ne intregesc.
Avem nevoie de lumina si intuneri, de alfa si omega, doar asa ne reamintim ca nu suntem vesnici.
Avem nevoie noi, caci noi suntem centrul universului nostru unic,
Avem nevoie sa fim criticati pentru a ne perfectiona.
Avem nevoie...

21 ianuarie 2009

Scoala bat- o vina

M-am hotarat sa mai scriu si eu cate ceva pe acest blog pe care, din motive mai mult sau mai putin obiective, l-am cam neglijat, adica m-am cam neglijat pe mine si gandirea mea critica. Prefer acum sa scriu aici in detrimentul temelor, teme destul de mmulte la numar.
Am avut o saptamana grea, si spun am avut datorita faptului ca am avut lucrai, teza la romana (la care nu am reusit sa ma trezesc sa ma duc atunci cand era timpul), sedinte, ganduri, mama in casa :D, etc. Scoala asta ne omoara, ne omoara cu zilele si ne stoarce de energie, pe noi elevii. Nu ma indoiesc de faptul ca si noi contribuim la starea de oboseala destul de altertata a profesorilor care parerasesc orele de curs, dar in fond si la urma urmei, ei si-au ales aceasta meserie. De multe ori ma intre daca scoala, in forma ei actuala nu ne indobitoceste mult mai mult decat suntem. De ce?! Ei bine, cantitatea enorma de materie pe care trebuie sa asimilam ne este, in mare parte, total inutila de acum inainte. Imi tot punem o intrebare de ceva freme, cam de cand am intrat in liceu, destul de stereotipica de altfel - La ca ma ajuta mai departe, TOTALITATEA informatiilor pe care mi-le "ofera" o materie? (tampita intrebare nu-i asa? ma refer la biologie, la fizica, la geografie, etc). Ei bine, astazi in sfarsit am reusit sa ii gasesc si raspunsul. E banal si simplu, dar adevarat - Ma ajuta la a trece clasa (cu o nota mai buna sau mai rea) !!! Trist, nu-i asa???
Asa este sitemul de intamant romanesc. Mie mi se pare ca actualul sistem nu se preocupa cu dezoltare gandirii elevilor, ci cu a ne incolti in mintisoara noastra o groaza de informatii si chestii total inutile. Acest lucru ne transorma in niste mecanisme ambulante, care stocheaza o informatie pentru o scurta perioada de timp. Suntem precum pestii, care au o memorie infima, de cateva minute. Asa suntem si noi - azi invatam, maine dam lucrare, peste jumatate de an abia daca ne mai aducem aminte cateva crampeie din lectie. Unde doamne iarta-ma ajungem astfel? Noi nu suntem invatati sa gandim, sa problematizam, sa analizam situatii si circumstante. Noi luam pur si simplu de-a gata, pentru ca este mult mai usor. Nu resuimsa dezvoltam o gandire critica. Pe de alta parte, societatea ne invata! Ne invata ca nu trebuie sa avem incredere orbeasca in oameni, ne invata sa comunicam, sa avem un limbaj cu care sa reusim sa ne descurcam in viata, ne invata sa avem o viata!!!!!!!! Iubesc zilele sau momentele cand ies cu o prietena de-a mea (am sa o numesc XM de acum inainte, deoarece o veti intalni des pe aici :d), la restaurant sa mancam. Discutiile avute la o masa in oras nu se compara cu alte discutii... E o investitie profitabila pentru spiritul si moralitatea persoanei. Mergeti cu prietenii la masa in oras ! :D
Acum, nu mai am nici un chef de teme, asa ca nu am sa le fac si am sa vad cum reusesc sa le rezolv maine la scoala.
Ce sa mai zic, nu mai zic nimic, ma pun la Mircea Badea si apoi la un episod din Family Guy !

See ya later aligator ;)

PS: imi cer scuze pentru eventualele greseli aparute aici, dar mie nu imi place sa recitesc ceea ce sciriu :D